încolăcitură definitie

credit rapid online ifn

încolăcitúră f., pl. ĭ. Rezultatu încolăciriĭ (spiră): funia formează încolăciturĭ în prejuru [!] paruluĭ. substantiv femininîncolăcitură

încolăcitúră s. f., g.-d. art. încolăcitúrii; pl. încolăcitúri substantiv femininîncolăcitură

credit rapid online ifn

încolăcitură f. rezultatul încolăcirii și lucrul încolăcit. substantiv femininîncolăcitură

ÎNCOLĂCITÚRĂ, încolăcituri, s. f. încolăcire. – Încolăci + suf. -tură. substantiv femininîncolăcitură

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîncolăcitură

încolăcitură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular încolăcitu încolăcitura
plural încolăcituri încolăciturile
genitiv-dativ singular încolăcituri încolăciturii
plural încolăcituri încolăciturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z