ÎNAINTÍT, -Ă adj. v. înaintat. adjectivînaintit
înaintit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | înaintit | înaintitul | înaintită | înaintita |
plural | înaintiți | înaintiții | înaintite | înaintitele | |
genitiv-dativ | singular | înaintit | înaintitului | înaintite | înaintitei |
plural | înaintiți | înaintiților | înaintite | înaintitelor |