împotmolire definitie

credit rapid online ifn

împotmolíre s. f., g.-d. art. împotmolírii; pl. împotmolíri substantiv femininîmpotmolire

ÎMPOTMOLÍRE, împotmoliri, s. f. Acțiunea de a se împotmoli și rezultatul ei; înnămolire. – V. împotmoli. substantiv femininîmpotmolire

credit rapid online ifn

!împotmolí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se împotmoléște, imperf. 3 sg. se împotmoleá; conj. prez. 3 se împotmoleáscă verbîmpotmoli

ÎMPOTMOLÍ, împotmolesc, vb. IV. Refl. A se înțepeni în nămol, în nisip etc.; a se îngloda, a se înnămoli. ♦ (Despre albia unei ape curgătoare) A se înnămoli, a se îngusta din cauza aluviunilor. ♦ Fig. A nu putea fi dus până la capăt, soluționat, rezolvat. – În + potmol. verbîmpotmoli

împotmolésc și potmolésc v. tr. (d. potmol). Înomolesc. V. refl. Vaporu s´a împotmolit în nisip. V. întroĭenesc. verbîmpotmolesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîmpotmolire

împotmolire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular împotmolire împotmolirea
plural împotmoliri împotmolirile
genitiv-dativ singular împotmoliri împotmolirii
plural împotmoliri împotmolirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z