ZUÁV s.m. Militar francez dintr-un corp de infanterie colonială. [Pron. zu-av. / < fr. zouave, cf. ar. zuâwa < cuv. berber]. substantiv masculinzuav
ZUÁV s. m. militar francez dintr-un corp de infanterie, pe vremuri în Algeria. (< fr. zouave) substantiv masculinzuav
zuáv s. m., pl. zuávi substantiv masculinzuav
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp de infanterie, cu uniforma asemănătoare portului arab. – Fr. zouave. substantiv masculinzuav
*zuáv m. (fr. zouave, după numele unuĭ trib de Cabilĭ numițĭ Zuaŭa, care fură primiĭ din acest corp). Soldat dintr´un corp de infanterie înființat în Algeria la 1831 și care astăzĭ se compune numaĭ din Francejĭ, care aŭ totușĭ costum arabic. substantiv masculinzuav
zuav m. soldat francez din infanteria ușoară: zuavii sunt obișnuit cantonați în Algeria. substantiv masculinzuav
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave. substantiv masculinzuav
zuav substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | zuav | zuavul |
plural | zuavi | zuavii | |
genitiv-dativ | singular | zuav | zuavului |
plural | zuavi | zuavilor |