vărzuit, -ă, vărzuiți, -te adj. (tox.) care consumă narcotice în cantități mari, dependent de droguri. adjectivvărzuit
VĂRZUÍT, -Ă, vărzuiți, -te, adj. (Fam.; despre cărți, caiete etc.) Rupt, zdrențuit, degradat. – V. vărzui. adjectivvărzuit
vărzuí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. varzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 să vărzuiáscă verb tranzitivvărzui
vărzui, vărzuiesc v. r. (tox.) a fi consumator înrăit de narcotice, a se droga excesiv. verb tranzitivvărzui
VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada o carte, un caiet etc. – Varză + suf. -ui. verb tranzitivvărzui
vărzuit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | vărzuit | vărzuitul | vărzuită | vărzuita |
plural | vărzuiți | vărzuiții | vărzuite | vărzuitele | |
genitiv-dativ | singular | vărzuit | vărzuitului | vărzuite | vărzuitei |
plural | vărzuiți | vărzuiților | vărzuite | vărzuitelor |