vămeșíe (înv.) s. f., art. vămeșía, g.-d. art. vămeșíei; pl. vămeșíi, art. vămeșíile substantiv femininvămeșie
vămeșíe f. (d. vameș). Calitatea de vameș. P. P. Banĭ de vămeșie, banĭ p. vamă. – Și -ășie. substantiv femininvămeșie
vămeșie f. perceperea vămii: bani de vămeșie POP. substantiv femininvămeșie
VĂMEȘÍE, vămeșii, s. f. (înv.) 1. Funcție, slujbă de vameș. 2. Taxă plătită ca vamă. – Vameș + suf. -ie. substantiv femininvămeșie
vămeșie | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | vămeșie | vămeșia |
plural | vămeșii | vămeșiile | |
genitiv-dativ | singular | vămeșii | vămeșiei |
plural | vămeșii | vămeșiilor |