vuvuitoáre (reg.) (-vu-i-) s. f., g.-d. art. vuvuitórii; pl. vuvuitóri substantiv femininvuvuitoare
VUVUITOÁRE, vuvuitori, s. f. (Reg.) Dairea, tamburină. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -toare. substantiv femininvuvuitoare
vuvuitoare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | vuvuitoare | vuvuitoarea |
plural | vuvuitori | vuvuitorile | |
genitiv-dativ | singular | vuvuitori | vuvuitorii |
plural | vuvuitori | vuvuitorilor |