VINIÉTĂ NIE-/ s. f. 1. gravură mică, desen care se pune ca ornament la începutul ori la sfârșitul unei cărți sau al unui capitol; clișeu în tipografie pentru ornamentație. 2. adaos atașat unei mărci poștale, fără valoare nominală, emisă cu ocazia unui eveniment deosebit. (< fr. vignette) substantiv femininvinietă
VINIÉTĂ s.f. 1. Gravură mică, desen, ornament care se pune la începutul sau la sfârșitul unei cărți sau al unui capitol; clișeu folosit în tipografie pentru ornamentație. 2. (Filat.) Adaos atașat unei mărci poștale, fără valoare nominală, emisă cu ocazia unui eveniment deosebit. [Pron. -nie-tă, scris și vignetă. / < fr. vignette]. substantiv femininvinietă
vinietă f. mică stampă sau desen pentru ornamentarea cărților (= fr. vignette). substantiv femininvinietă
VINIÉTĂ, viniete, s. f. Ilustrație de mici dimensiuni folosită ca ornament, care precede sau încheie o pagină de text (tipărit sau manuscris); ornament pe coperta unei cărți; clișeu folosit în tipografie pentru ornamentație. [Var.: vignétă s. f.] – Din fr. vignette. substantiv femininvinietă
viniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. viniétei; pl. viniéte temporarvinietă
vinietă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | vinietă | vinieta |
plural | viniete | vinietele | |
genitiv-dativ | singular | viniete | vinietei |
plural | viniete | vinietelor |