următor definitie
- Vezi aici mai multe rime următor
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu ur
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu urm
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu or
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu tor
următór adj. m., s. m., pl. următóri; adj. f., s. f. sg. și pl. următoáre; abr. urm. adjectivurmător
următór, -oáre adj. Care urmează, care vine pe urmă: elevu, capitulu [!] următor. adjectivurmător
următor a. care vine după. adjectivurmător
URMĂTÓR, -OÁRE, următori, -oare, adj. 1. Care urmează după cineva sau ceva (în spațiu sau în timp). ♦ (Substantivat) Persoană chemată (după alta) să fie servită, întrebată etc. ♦ (Substantivat, înv.) Urmaș, succesor. ♦ Care este arătat în cele ce urmează. 2. (înv.) Care urmează întocmai un sfat, o poruncă. – Urma + suf. -ător. adjectivurmător
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiurmător
| următor | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | următor | următorul | următoare | următoarea |
| plural | următori | următorii | următoare | următoarele | |
| genitiv-dativ | singular | următor | următorului | următoare | următoarei |
| plural | următori | următorilor | următoare | următoarelor | |