undoiare f. mișcare de undulațiune: fig. undoiarea unei iniști EM. substantiv femininundoiare
*undoĭéz, V. undulez. verbundoĭez
undoiere | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | undoiere | undoierea |
plural | undoieri | undoierile | |
genitiv-dativ | singular | undoieri | undoierii |
plural | undoieri | undoierilor |