trăscău definitie
- Vezi aici mai multe rimetrăscău
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutră
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuău
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucău
trăscắu (-uri), s. m. – Rachiu bogat în alcool. Origine incertă. Pare a proveni din rădăcina expresivă trosc, caz în care ar însemna „băutură care produce trosnituri”. substantiv neutrutrăscău
trăscău s. invar. (reg.) rachiu tare substantiv neutrutrăscău
trăscắu (reg.) s. n., art. trăscắul substantiv neutrutrăscău
TRĂSCẮU s. n. (Reg.) Rachiu tare. – Et. nec. substantiv neutrutrăscău
Trascău (Toroszkó) n. 1. șir de munți, o ramură a Munților Metalici, constând din stânci foarte prăpăstioase; 2. orășel în județul Turda la S.-V., cu mine de fier: 1102 loc. temporartrascău
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitrăscău
| trăscău | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | trăscău | trăscăul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | trăscău | trăscăului |
| plural | — | — | |