TOTALIZATÓR, -OÁRE adj. Care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații. // s.n. Aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. [Cf. fr. totalisateur]. adjectivtotalizator
TOTALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care totalizează; totalizant. II. s. n. 1. aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. 2. element principal al mașinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse. (< fr. totalisateur) adjectivtotalizator
*totalizatór1 adj. m., pl. totalizatóri; f. sg. și pl. totalizatoáre adjectivtotalizator
totalizatór2 s. n., pl. totalizatoáre adjectivtotalizator
TOTALIZATÓR, -OÁRE, totalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care totalizează. 2. S. n. Aparat care totalizează mecanic. – Din fr. totalisateur. adjectivtotalizator
totalizator adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | totalizator | totalizatorul | totalizatoare | totalizatoarea |
plural | totalizatori | totalizatorii | totalizatoare | totalizatoarele | |
genitiv-dativ | singular | totalizator | totalizatorului | totalizatoare | totalizatoarei |
plural | totalizatori | totalizatorilor | totalizatoare | totalizatoarelor |