toboșar definitie

credit rapid online ifn

toboșar, toboșari s. m. (intl.) informator, denunțător, trădător. substantiv masculintoboșar

toboșár m. (din maĭ vechĭu doboșar, infl. de tobă, d. ung. dobos, toboșar, de unde și sîrb. dobóšar). Vest. Acela care bate în tobă saŭ în tarabană (tarabangiŭ): un toboșar bătea o tobă (CL. 1910, 433). – În Trans. dobáș. substantiv masculintoboșar

credit rapid online ifn

toboșár s. m., pl. toboșári substantiv masculintoboșar

toboșar m. cel ce bate toba. [Mold. doboșer = ung. DOBOS]. substantiv masculintoboșar

TOBOȘÁR, toboșari, s. m. Persoană care bate toba într-o orchestră sau într-o fanfară; tobaș. ♦ (Adesea fig.) Persoană care adună lumea bătând din tobă, pentru a comunica vești și ordine de interes obștesc. [Var.: (înv. și pop.) doboșár s. m.] – Cf. magh. doboș. substantiv masculintoboșar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitoboșar

toboșar   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular toboșar toboșarul
plural toboșari toboșarii
genitiv-dativ singular toboșar toboșarului
plural toboșari toboșarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z