taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă. substantiv feminintaftalog
TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog. substantiv femininterfeloagă
terfeloagă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | terfeloagă | terfeloaga |
plural | terfeloage | terfeloagele | |
genitiv-dativ | singular | terfeloage | terfeloagei |
plural | terfeloage | terfeloagelor |