TANTIÉMĂ s.f. 1. Indemnizație specială care se dă unor funcționari superiori și membrilor consiliilor de administrație ale societăților comerciale; (p. ext.) remunerație (calculată procentual) acordată mijlocitorilor de afaceri. 2. Onorariu cuvenit în trecut unui autor dramatic, reprezentând o parte procentuală din încasările unui teatru la reprezentațiile piesei sale. [Pron. -ti-e-. / < fr. tantième, cf. tant – atât]. substantiv feminintantiemă
TANTIÉMĂ s. f. 1. indemnizație specială care se dă unor funcționari superiori și membrilor consiliilor de administrație ale societăților comerciale pentru participarea la conducerea lor; (p. ext.) remunerație (calculată procentual) acordată mijlocitorilor de afaceri; bonus. 2. onorariu cuvenit în trecut unui autor dramatic, o parte procentuală din încasările unui teatru la reprezentațiile piesei sale. (< fr. tantième) substantiv feminintantiemă
*tantiémă f., pl. e (fr. tantième [s. m.], d. tant, atîta). Parte atîta la sută dintr´un cîștig. substantiv feminintantiemă
tantiémă (-ti-e-) s. f., g.-d. art. tantiémei; pl. tantiéme substantiv feminintantiemă
tantiemă f. parte din câștig. substantiv feminintantiemă
TANTIÉMĂ, tantieme, s. f. 1. Sumă de bani încasată de membrii unui consiliu de administrație al unei societăți, din beneficiul acesteia, pentru participarea la conducerea ei. ♦ Comision procentual acordat mijlocitorilor de afaceri. 2. Onorariu procentual cuvenit unui autor dramatic, calculat în raport cu încasările realizate la reprezentațiile piesei sale. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. tantième. substantiv feminintantiemă
tantiemă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tantiemă | tantiema |
plural | tantieme | tantiemele | |
genitiv-dativ | singular | tantieme | tantiemei |
plural | tantieme | tantiemelor |