tampon definitie

TAMPÓN s.n. 1. Bucată mare de vată sau de tifon sterilizat care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie. 2. (Tehn.) Disc metalic masiv, prevăzut cu un resort puternic, care primește șocurile dintre vagoanele de cale ferată, de tramvai etc. 3. Accesoriu de birou, format dintr-o placă recurbată pe care se așterne hârtie sugativă. 4. Substanță întrebuințată pentru împiedicarea unui anumit proces chimic. [< fr. tampon]. substantiv neutru tampon

tampon, tampoane s. n. (intl.) lovitură dată victimei cu umărul, în momentul când i se bagă mâna în buzunar. substantiv neutru tampon

tampón s. n., pl. tampoáne substantiv neutru tampon

TAMPÓN s. n. 1. bucată mare de vată sau de tifon sterilizat care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie. 2. disc metalic masiv, prevăzut cu un resort puternic, care primește șocurile dintre vagoanele de cale ferată, de tramvai etc. 3. accesoriu de birou, dintr-o placă recurbată pe care se așază hârtie sugativă. 4. substanță pentru împiedicarea unui anumit proces chimic. 5. (inform.) dispozitiv destinat a izola un lanț de tehnici situat în aval de particularitățile unui lanț în amonte. 6. (fig.) ceea ce amortizează șocuri, împiedică ciocniri. ♦ zonă ~ = zonă de protecție dintre două state menită a împiedica conflictele directe. (< fr. tampon) substantiv neutru tampon

*tampón n., pl. oane (fr. tampon, d. tamper și taper, a lovi cu latu mîniĭ). Cocoloș de astupat ceva: tampoane de vată în nas ca să nu curgă sîngele. Suprafață acoperită cu hîrtie sugătoare pe care o apeșĭ pe un scris proaspăt ca să sugă cerneala. Suprafață moale saŭ elastică p. a înlătura cĭocnirile vagoanelor între ele. substantiv neutru tampon

tampon n. 1. cocoloș de astupat ceva; 2. mototol de scamă spre a opri o emoragie; 3. pl. discuri metalice cu resorturi așezate la capetele vagoanelor. substantiv neutru tampon

TAMPÓN, tampoane, s. n. 1. Piesă la vehiculele de cale ferată, constând dintr-un disc masiv de oțel și un resort puternic, care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate. 2. Bucată de vată sau de tifon sterilizat, care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într-o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice. 3. Substanță utilizată pentru a împiedica un anumit proces chimic. 4. Accesoriu de birou, alcătuit dintr-o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă, care servește la uscarea cernelii după scriere. – Din fr. tampon. substantiv neutru tampon

tamponà v. 1. a astupa cu un tampon; 2. a se lovi un tren cu altul. substantiv neutru tamponà

a băga tampon expr. (intl.) a împinge, a lovi (cu cotul). substantiv neutru abăgatampon

fabrica de tuns ouă / de împins vagoane și lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri. substantiv neutru fabricadetunsouă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tampon

tampon   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tampon tamponul
plural tampoane tampoanele
genitiv-dativ singular tampon tamponului
plural tampoane tampoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z