TAIM s.n. (Sport) Timp de odihnă la care au dreptul echipele de volei în afara pauzelor dintre seturi. ♦ Termen prin care se anunță începutul sau sfârșitul unei reprize de box și al unei perioade de luptă. [Pron. taim, scris și time. / < engl. time]. substantiv neutrutaim
TAIM s. n. (sport) timp de odihnă la care au dreptul echipele de volei în afara pauzelor dintre seturi. ◊ termen prin care se anunță începutul sau sfârșitul unei reprize de box și al unei perioade de luptă. (< engl. time) substantiv neutrutaim
taim substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | taim | taimul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | taim | taimului |
plural | — | — |