SĂRĂCĂCIÓS, -OÁSĂ, sărăcăcioși, -oase, adj. 1. Care dovedește sărăcie; de om sărac. ♦ (Despre hrană) În cantitate mică, modest; frugal. ◊ (Despre pământ) Neroditor, nefertil, neproductiv sau puțin fertil. ◊ Fig. Lipsit de conținut, fără amploare, inexpresiv. Stil sărăcăcios. 2. (Rar, despre oameni) Sărac (1); cu înfățișare de om sărac. – Sărac + suf. -ăcios. adjectivsărăcăcios
sărăcăcĭós, -oásă adj. Cu înfățișare săracă: haĭnă, casă sărăcăcĭoasă. adjectivsărăcăcĭos
sărăcăcios a. cu înfățișare săracă: haină, casă sărăcăcioasă. adjectivsărăcăcios
SĂRĂCĂCIÓS, -OÁSĂ, sărăcăcioși, -oase, adj. 1. Care dovedește sărăcie; de om sărac. ♦ (Despre hrană) în cantitate mică, modest; frugal. ◊ (Despre pământ) Neroditor, nefertil, neproductiv sau puțin fertil. ◊ Fig. Lipsit de conținut, fără amploare, inexpresiv. Stil sărăcăcios. 2. (Rar, despre oameni) Sărac (1); cu înfățișare de om sărac. – Sărac + suf. -ăcios. adjectivsărăcăcios
sărăcăcios | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sărăcăcios | sărăcăciosul | sărăcăcioasă | sărăcăcioasa |
plural | sărăcăcioși | sărăcăcioșii | sărăcăcioase | sărăcăcioasele | |
genitiv-dativ | singular | sărăcăcios | sărăcăciosului | sărăcăcioase | sărăcăcioasei |
plural | sărăcăcioși | sărăcăcioșilor | sărăcăcioase | sărăcăcioaselor |