sursă definitie

SÚRSĂ s.f. 1. Loc unde se găsește și de unde se poate procura un lucru din belșug. ♦ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor. ♦ Loc unde se produce o formă de energie. 2. (Fig.) Izvor, origine, obârșie. [< fr. source]. substantiv feminin sursă

SÚRSĂ s. f. 1. loc unde se găsește și de unde se poate procura ceva din belșug. 2. corp care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. 3. (fig.) loc de unde emană o informație. ♦ izvor, origine, obârșie. ♦ ~ de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor, un artist. 4. electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari. (< fr. source) substantiv feminin sursă

súrsă (-se), s. f. – Izvor. Fr. source.Der. resursă, s. f., din fr. ressource. substantiv feminin sursă

súrsă s. f., g.-d. art. súrsei; pl. súrse substantiv feminin sursă

SÚRSĂ, surse, s. f. 1. Loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru. ♦ Corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. Sursă de energie electrică (sau electromagnetică) = generator de energie electrică (sau electromagnetică). ♦ (Elt.) Electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari. 2. Posibilitate de câștig. 3. Fig. Loc de unde emană o informație, o noutate. 4. Fig. Izvor, obârșie, origine. ◊ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor. – Din fr. source. substantiv feminin sursă

*súrsă f., pl. e (fr. source, greșit scris îld. sourse, part. fem. d. sourdre, lat. súrgere, a izvorî. V. sorginte, resursă, insurecțiune). Barb. Izvor, sorginte. substantiv feminin sursă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sursă

sursă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sursă sursa
plural surse sursele
genitiv-dativ singular surse sursei
plural surse surselor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z