SUPERNÓVĂ s.f. Novă de o strălucire extraordinar de mare. [< fr. supernova]. substantiv femininsupernovă
SUPERNÓVĂ s. f. novă de o strălucire extraordinară. (< fr. supernova) substantiv femininsupernovă
supernóvă s. f., g.-d. art. supernóvei; pl. supernóve substantiv femininsupernovă
SUPERNÓVĂ, supernove, s. f. Stea variabilă care ajunge egală în strălucire cu un întreg sistem stelar. – Din fr. supernova. substantiv femininsupernovă
supernovă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | supernovă | supernova |
plural | supernove | supernovele | |
genitiv-dativ | singular | supernove | supernovei |
plural | supernove | supernovelor |