SULFIZÁ, sulfizez, vb. I.Tranz. A trata termochimic piesele de oțel sau de fontă pentru a îmbogăți cu sulf straturile lor superficiale și a le mări astfel rezistența la uzură. – Sulf + suf. -iza. verb tranzitivsulfiza
SULFIZÁ vb. I. tr. A trata termochimic cu sulf piesele din oțel sau din fontă. [< sulf + -iza]. verb tranzitivsulfiza
SULFIZÁ vb. tr. a trata termochimic cu sulf piesele din oțel sau din fontă, spre a le mări rezistența la uzură. (după fr. sulfinisation) verb tranzitivsulfiza
sulfizá (a ~) vb., ind. prez. 3 sulfizeáză verb tranzitivsulfiza
SULFIZÁ, sulfizez, vb. I. Tranz. A trata termochimic piesele de oțel sau de fontă pentru a îmbogăți cu sulf straturile lor superficiale și a le mări astfel rezistența la uzură. – Sulf + suf. -iza. verb tranzitivsulfiza
sulfiza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)sulfiza | sulfizare | sulfizat | sulfizând | singular | plural | ||
sulfizând | sulfizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | sulfizez | (să)sulfizez | sulfizam | sulfizai | sulfizasem | |
a II-a (tu) | sulfizezi | (să)sulfizezi | sulfizai | sulfizași | sulfizaseși | ||
a III-a (el, ea) | sulfizează | (să)sulfizai | sulfiza | sulfiză | sulfizase | ||
plural | I (noi) | sulfizăm | (să)sulfizăm | sulfizam | sulfizarăm | sulfizaserăm | |
a II-a (voi) | sulfizați | (să)sulfizați | sulfizați | sulfizarăți | sulfizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | sulfizează | (să)sulfizeze | sulfizau | sulfizară | sulfizaseră |