SUFOCÁNT, -Ă, sufocanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care provoacă sufocarea, care sufocă; înăbușitor, asfixiant. – Din fr. suffocant. adjectivsufocant
SUFOCÁNT, -Ă adj. Care sufocă; înăbușitor. [Cf. fr. suffocant]. adjectivsufocant
SUFOCÁNT, -Ă adj. asfixiant. (< fr. suffocant) adjectivsufocant
sufocánt adj. m., pl. sufocánți; f. sufocántă, pl. sufocánte adjectivsufocant
sufocant a. năbușitor. adjectivsufocant
*sufocánt, -ă adj. (lat. suffócans, -ántis). înăbușitor: aer, fum sufocant. adjectivsufocant
SUFOCÁNT, -Ă, sufocanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care provoacă sufocarea, care sufocă; înăbușitor, asfixiant. – Din fr. suffocant. adjectivsufocant
sufocant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sufocant | sufocantul | sufocantă | sufocanta |
plural | sufocanți | sufocanții | sufocante | sufocantele | |
genitiv-dativ | singular | sufocant | sufocantului | sufocante | sufocantei |
plural | sufocanți | sufocanților | sufocante | sufocantelor |