subzista definitie

*subsíst, a -á v. intr. (fr. subsister, d. lat. subsistere. V. re-zist). Exist încă, continuŭ a fi: edificiu subsistă. Îs în vigoare încă: legea subsistă. Îmĭ duc viata: a subsista pin muncă, pin pomană. – Fals subz-. verbsubsist

SUBZISTÁ, subzíst, vb. I. Intranz. (Livr.) 1. A rămâne în vigoare; a se menține, a dăinui, a dura. 2. A avea mijloace de existență; a se întreține, a trăi. – Din fr. subsister. verbsubzista

SUBZISTÁ vb. I. intr. 1. A rămâne în vigoare; a dăinui. 2. A avea mijloace de existență, a trăi. [P.i. subzíst. / < fr. subsister, cf. lat. subsistere]. verbsubzista

SUBZISTÁ vb. intr. 1. a rămâne în vigoare; a dăinui. 2. a avea mijloace de existență, a trăi. (< fr. subsister, lat. subsistere) verbsubzista

subzistá (a ~) vb., ind. prez. 3 subzístă verbsubzista

subsistà v. 1. a continua de a fi; 2. a rămânea în vigoare: legea subsistă; 3. a trăi și a se întreține: a subsista prin munca sa. verbsubsistà

subzistà v. V. subsista. verbsubzistà

SUBZISTÁ, subzíst, vb. I. Intranz. 1. A rămâne în vigoare; a se menține, a dăinui, a dura. 2. A avea mijloace de existență; a se întreține, a trăi. – Din fr. subsister. verbsubzista