STELÍN, -Ă, stelini, -e, adj. (Rar) Stelar. Noaptea-și pune stema feerică, stelină (ALECSANDRI). – Din stele (pl. lui stea) + suf. -in. adjectivstelin
stelin adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | stelin | stelinul | stelină | stelina |
plural | stelini | stelinii | steline | stelinele | |
genitiv-dativ | singular | stelin | stelinului | steline | stelinei |
plural | stelini | stelinilor | steline | stelinelor |