spintecătură definitie

credit rapid online ifn

SPINTECĂTÚRĂ, spintecături, s. f. Tăietură lungă și adâncă; crăpătură, despicătură; (concr.) loc unde s-a făcut o asemenea tăietură; despicătură. – Spinteca + suf. -ătură. substantiv femininspintecătură

spintecătură, spintecături s. f. (vulg.) prostituată. substantiv femininspintecătură

credit rapid online ifn

spintecătúră s. f., g.-d. art. spintecătúrii; pl. spintecătúri substantiv femininspintecătură

spintecătúră f., pl. ĭ. Loc spintecat. V. sfîșietură. substantiv femininspintecătură

spintecătură f. 1. acțiunea de a spinteca și rezultatul ei; 2. bucată de lemn spintecat. substantiv femininspintecătură

SPINTECĂTÚRĂ, spintecături, s. f. Tăietură lungă și adâncă; crăpătură, despicătură; (concr.) loc unde s-a făcut o asemenea tăietură; despicătură. – Spinteca + suf. -ătură. substantiv femininspintecătură

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluispintecătură

spintecătură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spintecătu spintecătura
plural spintecături spintecăturile
genitiv-dativ singular spintecături spintecăturii
plural spintecături spintecăturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z