sotnic definitie

credit rapid online ifn

SÓTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik. substantiv masculinsotnic

sótnic s. m., pl. sótnici substantiv masculinsotnic

credit rapid online ifn

sótnic, -ă m. și f. (rus. sótnik, centurion, sutaș, căpitan). Mold. Vechĭ. Căpitan de Cazacĭ. Azĭ Fam. A rămînea sotnic, a sta loculuĭ ca o santinelă: nu rămîn sotnicĭ la locu lor de cît aghezmuițiĭ din juru meselor (Adela Xen. Uragan, 260). A sta sotnic lîngă cineva, a sta batal, a te ținea de el ca să execute: icoana morțiĭ sta sotnică înaintea drumuluĭ (ib. 302). A fi sotnic, a fi liber (fără grijă). V. oturac. substantiv masculinsotnic

SÓTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik. substantiv masculinsotnic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisotnic

sotnic  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sotnic sotnicul
plural sotnici sotnicii
genitiv-dativ singular sotnic sotnicului
plural sotnici sotnicilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z