SITUÁ, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. [Pr.: -tu-a] – Din fr. situer. verb tranzitivsitua
SITUÁ vb. I. refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine, a activa de pe o anumită poziție. ♦ tr. A așeza într-un anumit loc. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / < fr. situer, it. situare, cf. lat. situs – așezare]. verb tranzitivsitua
SITUÁ vb. I. refl. a ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine. II. tr. a așeza într-un anumit loc. (< fr. situer) verb tranzitivsitua
situá (a ~) (-tu-a) vb., ind. prez. 3 situeáză, 1 pl. situắm (-tu-ăm); conj. prez. 3 să situéze (-tu-e-); ger. situấnd (-tu-ând) verb tranzitivsitua
SITUÁ, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. [Pr.: -tu-a] – Din fr. situer. verb tranzitivsitua
situéz v. tr. (fr. situer, în latina scolastică situare, d. situs, situațiune). Așez, pun (vorbind de un oraș, o casă). Consider că e în cutare loc pe hartă. verb tranzitivsituez
situa verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)situa | situare | situat | situând | singular | plural | ||
situând | situați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | situez | (să)situez | situam | situai | situasem | |
a II-a (tu) | situezi | (să)situezi | situai | situași | situaseși | ||
a III-a (el, ea) | situează | (să)situai | situa | situă | situase | ||
plural | I (noi) | situăm | (să)situăm | situam | situarăm | situaserăm | |
a II-a (voi) | situați | (să)situați | situați | situarăți | situaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | situează | (să)situeze | situau | situară | situaseră |