SINODÁL, -Ă adj. Referitor la sinod; care emană de la un sinod; sinodic1. [< fr. synodal]. adjectivsinodal
SINODÁL, -Ă adj. referitor la sinod; care emană de la un sinod; sinodic (2). (< fr. synodal) adjectivsinodal
sinodál adj. m., pl. sinodáli; f. sinodálă, pl. sinodále adjectivsinodal
*sinodál, -ă adj. (lat. synodalis, d. sýnodus, sinod. Cp. cu episcopal față de microscopic). Sinodic, al sinoduluĭ: ședințe sinodale. Adv. Din punctu de vedere al sinoduluĭ. – Vechĭ. dálnic (rus. sinodálinyĭ). adjectivsinodal
*sinódic, -ă adj. (vgr. synodikós. V. met- și peri-odic). Sinodal, al sinoduluĭ: ședințe sinodice. Astr. Revoluțiune sinodică, timpu cit li trebuie uneĭ planete ca să revie în aceĭașĭ pozițiune în raport cu soarele. Adv. Din punctu de vedere al sinoduluĭ. adjectivsinodic
SINODÁL, -Ă, sinodali, -e, adj. Care aparține sinodului, privitor la sinod; care emană de la un sinod, care face parte dintr-un sinod; sinodic (2), sinodicesc. – Din fr. synodal. adjectivsinodal
sinodal adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sinodal | sinodalul | sinodală | sinodala |
plural | sinodali | sinodalii | sinodale | sinodalele | |
genitiv-dativ | singular | sinodal | sinodalului | sinodale | sinodalei |
plural | sinodali | sinodalilor | sinodale | sinodalelor |