sictir definitie

credit rapid online ifn

sictír interj. – Exprimă vulgar repulsia. Tc. sikdir, imperativ pasiv al lui sikmek „a se împerechea” (Șeineanu, II, 321; Lokotsch 1060), cf. ngr. σιϰτίρ „blestem”. – Der. sictiri, vb. (a înjura). substantiv neutrusictir

sictír1 (arg., fam.) interj. substantiv neutrusictir

credit rapid online ifn

sictír2 (arg., fam.) s. n., pl. sictíruri substantiv neutrusictir

sictír (turc. siktir), interj. trivială pin care alungĭ pe cineva: sictir de aicĭ, porcule! – Și haĭ sictir și haĭ sictirĭ (cu ĭ din fugĭ). V. pașol. substantiv neutrusictir

SICTÍR, (2) sictiruri, s. n., interj. (Arg. și fam.) 1. Interj. (în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o! A da cu sictir = a sictiri. 2. S. n. înjurătură trivială. – Din tc. siktir. substantiv neutrusictir

hai sictir! expr. (pop., vulg.) folosită ca ofensă, pentru a exprima în mod brutal un dezacord, o nemulțumire, un refuz etc. substantiv neutruhaisictir

a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva). substantiv neutruatratacusictir

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisictir

sictir  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sictir sictirul
plural sictiruri sictirurile
genitiv-dativ singular sictir sictirului
plural sictiruri sictirurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z