serv definitie

SERV, -Ă, servi, -e, s. m. și f. 1. (În evul mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus. adjectiv serv

SERV- v. servo-. adjectiv serv

SERV, -Ă s.m. și f. (În feudalism) Șerb, rob, iobag. [Cf. it. servo < lat. servus]. adjectiv serv

SÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus) adjectiv serv

serv (înv.) s. m., pl. servi adjectiv serv

*serv, -ă s. (lat. servus, serva, rob, roabă. V. șerb). Rar. Rob. Servitor. adjectiv serv

serv m. 1. șerb; 2. termen de politeță: al vostru umilit serv. adjectiv serv

SERV, -Ă, servi, -e, s. m. și f. 1. (în Evul Mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus. adjectiv serv

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului serv

serv   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular serv servul servă serva
plural servi servii serve servele
genitiv-dativ singular serv servului serve servei
plural servi servilor serve servelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z