răncălui definitie

răncăluí (-uésc, -ít), vb. – A rage, a mugi. Creație expresivă, cf. boncălui. temporarrăncălui

răncăluĭésc, V. boncălăĭesc. temporarrăncăluĭesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirăncălui

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z