răcíre f. Acțiunea de a (se) răci. – Vechĭ re-. substantiv femininrăcire
recíre f. L. V. 1. Acțiunea de a (se) reci (răci). 2. (după vsl. siudu). Rușine. substantiv femininrecire
răcíre s. f., g.-d. art. răcírii; pl. răcíri substantiv femininrăcire
RĂCÍRE, răciri, s. f. Acțiunea de a (se) răci și rezultatul ei. – V. răci. substantiv femininrăcire
răci, răcesc I. v. t. (intl.) a omorî. II. v. i. (intl.) a muri. III. v. r. 1. a-și pierde din interes / din actualitate. 2. (în sporturile de echipă – d. o acțiune de atac) a înceta să reprezinte un pericol pentru adversari. verb tranzitivrăci
răcì v. 1. a (se) face rece; 2. a prinde răceală: răcește ușor; 3. fig. a deveni indiferent, a se înstrăina. verb tranzitivrăcì
răcí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răcésc, imperf. 3 sg. răceá; conj. prez. 3 să răceáscă verb tranzitivrăci
RĂCÍ, răcesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) rece, a(-și) scădea, a(-și) micșora temperatura. ◊ Expr. (Tranz.) A-și răci gura degeaba (sau în zadar, de pomană, de-a surda) = a vorbi fără folos, a insista zadarnic, fără rezultat. ♦ A pierde sau a face să piardă căldura vitală obișnuită (din cauza unei spaime, a unei emoții etc.); a îngheța, a încremeni. 2. Intranz. A se îmbolnăvi contractând o răceală (3). 3. Fig. A-și pierde însuflețirea, interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se înstrăina, a se îndepărta. – Din rece. verb tranzitivrăci
răcésc și (vechĭ) recésc v. tr. (d. rece, răce). Fac rece: gheața răcește apa, un vînt care a răcit temperatura. Fig. Reduc (pasiunile, focu): bătrîneța [!] răcește pasiunile. V. intr. Prind răceală, mă îmbolnăvesc de răceală: am răcit pin [!] frig. V. refl. Apa se răcește. Fig. Entusiazmu [!] s´a răcit. L. V. (după vsl. po-stydĭeti). Mă rușinez. verb tranzitivrăcesc
a răci la gambetă expr. a se zăpăci, a fi năuc. verb tranzitivarăcilagambetă
a-și răci gura degeaba / de pomană / de-a surda / în zadar expr. a vorbi fără folos, a insista zadarnic / fără rezultat. verb tranzitivașirăciguradegeaba
răcire | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | răcire | răcirea |
plural | răciri | răcirile | |
genitiv-dativ | singular | răciri | răcirii |
plural | răciri | răcirilor |