ROMÂNIZÁ vb. tr. (despre cuvinte, expresii străine) a da un caracter românesc. (< român + -iza) verb tranzitivromâniza
românizà v. 1. a da o formă românească unei vorbe străine; 2. a deprinde pe cineva cu obiceiurile românești. verb tranzitivromânizà
ROMÂNIZÁ, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza. verb tranzitivromâniza
ROMANIZÁ vb. I. tr. A da, a impune (unei țări) cultura, civilizația și organizația romană. ♦ refl. A deveni roman sau romanic. [Cf. fr. romaniser, it. romanizare]. verb tranzitivromaniza
ROMANIZÁ vb. I. tr. a imprima, a impune unei țări, unei populații obiceiurile, cultura, modul de organizare și civilizația romană. II. refl. a deveni roman(ic). (< fr. romaniser) verb tranzitivromaniza
romanizá (a ~) vb., ind. prez. 3 romanizeáză verb tranzitivromaniza
romanizà v. a (se) face Roman: Dacia se romaniză repede. verb tranzitivromanizà
ROMANIZÁ, romanizez, vb. I. Tranz. A imprima sau a impune (unei țări, unei regiuni, unei populații) caracterul romanității, a face (să fie) roman2, a introduce civilizația romană2. ♦ Refl. A deveni roman2 sau romanic. – Din fr. romaniser. verb tranzitivromaniza
*romanizéz v. tr. (d. Roman; fr. romaniser). Prefac în Roman, latinizez. Prefac în Român, daŭ caracter românesc: romanizarea Dobrogiĭ. verb tranzitivromanizez
româniza | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)româniza | românizare | românizat | românizând | singular | plural | ||
românizând | românizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | românizez | (să)românizez | românizam | românizai | românizasem | |
a II-a (tu) | românizezi | (să)românizezi | românizai | românizași | românizaseși | ||
a III-a (el, ea) | românizează | (să)românizai | româniza | româniză | românizase | ||
plural | I (noi) | românizăm | (să)românizăm | românizam | românizarăm | românizaserăm | |
a II-a (voi) | românizați | (să)românizați | românizați | românizarăți | românizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | românizează | (să)românizeze | românizau | românizară | românizaseră |