REVIZIÚNE s.f. v. revizie. substantiv femininreviziune
*reviziúne f. (lat. revisio, -ónis. V. viziune). Cercetare a doŭa oară însoțită de schimbare: reviziunea unuĭ proces. Inspecțiune: a face reviziunea bagajelor la vamă. Consiliul de reviziune, comisiunea care-ĭ examinează pe tineriĭ care trebuĭe să intre în armată și-ĭ scutește pe ceĭ slabĭ saŭ care n´aŭ tată și-s indispensabilĭ familiiĭ. – Ob. revizie (după rus. reviziĭa). V. revedere. substantiv femininreviziune
revizi(un)e f. revizuire: reviziunea unui text; Consiliul de revizie, însărcinat a examina pe tinerii chemați pentru contigentul anual al armatei și a decide cauzele de scutire. substantiv femininreviziune
REVIZIÚNE s. f. v. revizie. substantiv femininreviziune
reviziune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | reviziune | reviziunea |
plural | reviziuni | reviziunile | |
genitiv-dativ | singular | reviziuni | reviziunii |
plural | reviziuni | reviziunilor |