*revéndic, V. revindic. verb tranzitivrevendic
*revíndic, a -á v. tr. (după fr. revendiquer, din re- și lat. vindicare, a reclama. V. revanșă). Jur. Reclam ceva care a fost al meŭ și care acuma e posedat de altu: Româniĭ revindică Banatu întreg. Cer un drept politic orĭ social: poporu revindică drepturĭ care nu-ĭ folosesc. – Fals revendic. verb tranzitivrevindic
REVENDICÁ vb. I. tr. A reclama un drept, un bun etc. care se cuvine sau aparține cuiva și care se află în posesiunea altcuiva. ♦ A cere, a pretinde. [P.i. revéndic, 3,6 -că. / < fr. revendiquer, cf. lat. vindicare – a chema în judecată]. verb tranzitivrevendica
REVENDICÁ vb. tr. a reclama un drept, un bun etc. care se cuvine sau aparține cuiva și care se află în posesiunea altcuiva. ◊ a cere, a pretinde. (< fr. revendiquer) verb tranzitivrevendica
revendicá (a ~) vb., ind. prez. 3 revéndică verb tranzitivrevendica
revendicà v. 1. a reclama ceva ce ne aparține și care s’află în mâinile altuia: a revendica posesiunea unui câmp; 2. a lua asupră-și: a revendica o responsabilitate. verb tranzitivrevendicà
REVENDICÁ, revéndic, vb. I. Tranz. A reclama, a cere un bun care i se cuvine, asupra căruia are drepturi. ♦ A cere, a pretinde un drept, ca fiind al său. ♦ A asuma. – Din fr. revendiquer. verb tranzitivrevendica
revendica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)revendica | revendicare | revendicat | revendicând | singular | plural | ||
revendicând | revendicați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | revendic | (să)revendic | revendicam | revendicai | revendicasem | |
a II-a (tu) | revendici | (să)revendici | revendicai | revendicași | revendicaseși | ||
a III-a (el, ea) | revendică | (să)revendicai | revendica | revendică | revendicase | ||
plural | I (noi) | revendicăm | (să)revendicăm | revendicam | revendicarăm | revendicaserăm | |
a II-a (voi) | revendicați | (să)revendicați | revendicați | revendicarăți | revendicaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | revendică | (să)revendice | revendicau | revendicară | revendicaseră |