reometru definitie

credit rapid online ifn

REOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea proprietăților reologice ale materialelor. [< fr. rhéomètre]. substantiv neutrureometru

REOMÉTRU s. n. instrument folosit în reometrie. (< fr. rhéomètre) substantiv neutrureometru

credit rapid online ifn

reométru (re-o-me-tru) s. n., art. reométrul; pl. reométre substantiv neutrureometru

REOMÉTRU, reometre, s. n. Instrument pentru studierea și măsurarea caracteristicilor reologice ale materialelor. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéomètre. substantiv neutrureometru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluireometru

reometru  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reometru reometrul
plural reometre reometrele
genitiv-dativ singular reometru reometrului
plural reometre reometrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z