remaieuză [pron. remaiöză] (-ieu-) s. f., g.-d. art. remaieuzei; pl. remaieuze substantiv femininremaieuză
REMAIÉUZĂ, remaieuze, s. f. Persoană care se ocupă cu remaierea ciorapilor. [Pr.: remaiöză. – Scris și: remaieză] – Din fr. remmailleuse. substantiv femininremaieuză
remaieuză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | remaieuză | remaieuza |
plural | remaieuze | remaieuzele | |
genitiv-dativ | singular | remaieuze | remaieuzei |
plural | remaieuze | remaieuzelor |