RELÁXĂ s. f. tip de saltea din burete de material plastic. (< germ. Relax, n. com.) substantiv femininrelaxă
RELÁXĂ, relaxe, s. f. Tip de saltea confecționată din burete de material plastic. – Denumire comercială. substantiv femininrelaxă
RELAXÁ vb. I. refl. 1. A face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune; a face ceva destins. ♦ A slăbi, a scădea. 2. A se destinde. ♦ (Fig.) A (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. [Cf. engl. relax, fr. relaxer < lat. relaxare]. verb tranzitivrelaxa
RELAXÁ vb. I. refl. a face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune, destins. ◊ a slăbi, a scădea. II. tr., refl. a(-și) destinde (corpul, mușchii). ◊ (fig.) a (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. (< fr. relaxer, lat. relaxare) verb tranzitivrelaxa
relaxá (a ~) vb., ind. prez. 3 relaxeáză verb tranzitivrelaxa
RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformația corpului. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) liniști, a (se) destinde (după un efort susținut). – Din fr. relaxer. verb tranzitivrelaxa
| relaxă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | relaxă | relaxa |
| plural | relaxe | relaxele | |
| genitiv-dativ | singular | relaxe | relaxei |
| plural | relaxe | relaxelor | |