RELATÁ vb. I. tr. A expune, a povesti. [< fr. relater]. adjectivrelata
RELATÁ vb. I. tr. A expune, a povesti. [< fr. relater]. verb tranzitivrelata
RELATÁ vb. tr. a expune, a povesti, a istorisi. (< fr. relater) verb tranzitivrelata
relatá (a ~) vb., ind. prez. 3 relateáză verb tranzitivrelata
RELATÁ, relatez, vb. I. Tranz. A povesti ceva amănunțit, detaliat; a expune, a istorisi. – V. relata. verb tranzitivrelata
*relatéz v. tr. (fr. rélater, d. lat. relatum, supinu d. referre, a aduce înapoĭ, a povesti. V. su-fer). Raportez, povestesc, spun ce-am văzut saŭ constatat. verb tranzitivrelatez
relatat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | relatat | relatatul | relatată | relatata |
plural | relatați | relatații | relatate | relatatele | |
genitiv-dativ | singular | relatat | relatatului | relatate | relatatei |
plural | relatați | relataților | relatate | relatatelor |