Alege sensul dorit: regal -adjectiv regal -substantiv neutru regal -temporar

regal definitie

credit rapid online ifn

Alba (Inferioară) f. numită de Unguri Alsó-Fehér, județ în Transilvania, 195.000 loc,, cu cap. Aiud. ║ (Regală), comitat și cetate în Ungaria, vechiu oraș industrial și comercial: 28.000 loc.; odinioară (1027-1380) rezidența regilor maghiari. adjectivalba

REGÁL1 s.n. (Poligr.) Raft în formă de pupitru, în care se păstrează casetele cu litere. [Pl. -le. / < germ. Regal]. adjectivregal

credit rapid online ifn

REGÁL, -Ă adj. De rege; al regelui; regesc. ♦ (Poet.) Maiestuos, măreț. [< fr. régal, it. regale, lat. regalis]. adjectivregal

REGÁL3, -Ă adj. 1. de rege; regesc. 2. demn de un rege, maiestuos. (< fr. régal, lat. regalis, it. regale) adjectivregal

*regál, -ă adj. (lat. regalis; it. reale, fr. royal). Regesc, de rege, al regeluĭ: palatu regal. Care e iscălit de rege: decret regal. Demn de un rege, ca de rege: magnificență regală. Al regatuluĭ al statuluĭ (odinioară în Prusia, Bavaria, Saxonia, Ungaria, ĭar azĭ în Italia): biblioteca regală. Alteță regală, titlu dat principeluĭ care e destinat să moștenească corona [!] regală. Tigru regal saŭ achilă regală, de specia cea maĭ mare. Apă regală, un amestec de acid azotic și cloridric, care disolvă [!] auru și platina (considerate ca regĭ aĭ metalelor). S. f., pl. e. Un pahar de bere mic (200-250 de grame): a bea o regală. Un fel de țigară mică: a fuma o regală. Adv. Ca un rege: a plăti regal. adjectivregal

regal a. regesc: palida ’nțelepciune cu zâmbirea ei regală EM. adjectivregal

REGÁL1 s. n. raft în care se păstrează casetele cu litere în tipografie. (< germ. Regal) substantiv neutruregal

regal n. în tipografie: dulap în care se păstrează cutiile cu litere. [Nemț. REGAL, policioară]. substantiv neutruregal

REGÁL2 s.n. (Franțuzism) 1. Masă mare, banchet. ♦ Mare plăcere, dar plăcut. 2. (Fig.) Plăcere deosebită, încântare. [< fr. régal]. substantiv neutruregal

REGÁL2 s. n. 1. masă mare, banchet. 2. dar plăcut, cadou. 3. (fig.) plăcere deosebită, încântare. (< fr. régal, it. regalo) substantiv neutruregal

*regál, -ă adj. (lat. regalis; it. reale, fr. royal). Regesc, de rege, al regeluĭ: palatu regal. Care e iscălit de rege: decret regal. Demn de un rege, ca de rege: magnificență regală. Al regatuluĭ al statuluĭ (odinioară în Prusia, Bavaria, Saxonia, Ungaria, ĭar azĭ în Italia): biblioteca regală. Alteță regală, titlu dat principeluĭ care e destinat să moștenească corona [!] regală. Tigru regal saŭ achilă regală, de specia cea maĭ mare. Apă regală, un amestec de acid azotic și cloridric, care disolvă [!] auru și platina (considerate ca regĭ aĭ metalelor). S. f., pl. e. Un pahar de bere mic (200-250 de grame): a bea o regală. Un fel de țigară mică: a fuma o regală. Adv. Ca un rege: a plăti regal. substantiv neutruregal

REGÁL2, -Ă, (1, 3), regali, -e, adj., (2) regaluri, s. n. 1. Adj. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; p. ext. bogat, luxos, maiestuos, mândru. 2. S. n. (Livr.) Ospăț mare, bogat; banchet festiv. ♦ Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). ♦ Plăcere mare; dar2 plăcut. 3. Adj. (în sintagma) Apă regală = amestec de acid cloi'hidric și acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. [Pl. și: (2) regale] – Din fr. régal(e), it. regale, lat. regalis. substantiv neutruregal

regál1 adj. m., pl. regáli; f. regálă, pl. regále temporarregal

regál2 (dulăpior) s. n., pl. regále temporarregal

!regál3 (ospăț) s. n., pl. regáluri/regále temporarregal

REGÁL1, regale, s. n. (Tipogr.) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii, folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. – Din germ. Regal. temporarregal

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiregal

regal  adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular regal regalul
plural regali regalii
genitiv-dativ singular regal regalului
plural regali regalilor
regal  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular regal regalul rega regala
plural regali regalii regale regalele
genitiv-dativ singular regal regalului regale regalei
plural regali regalilor regale regalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z