REFRACTÓR s.n. 1. Telescop, lunetă astronomică al cărei obiectiv este alcătuit din mai multe lentile. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin fenomenul de refracție. [Cf. fr. réfracteur]. substantiv neutrurefractor
REFRACTÓR s. n. 1. lunetă astronomică cu obiectivul din mai multe lentile. 2. dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin refracție. (< fr. réfracteur, germ. Refraktor) substantiv neutrurefractor
refractór (re-frac-) s. n., pl. refractoáre substantiv neutrurefractor
REFRACTÓR, refractoare, s. n. 1. Lunetă astronomică al cărei obiectiv este o lentilă. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția fluxului luminos emis de o sursă luminoasă prin fenomenul de refracție. 3. (Astron.) Telescop în care imaginea se obține cu ajutorul unui obiectiv alcătuit din mai multe lentile. – Din fr. réfracteur, germ. Refraktor. substantiv neutrurefractor
refractor substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | refractor | refractorul |
plural | refractoare | refractoarele | |
genitiv-dativ | singular | refractor | refractorului |
plural | refractoare | refractoarelor |