recolment definitie

credit rapid online ifn

RECOLMÉNT s.n. Verificare a legalității tăierii unei păduri. [< fr. récolement]. substantiv neutrurecolment

RECOLMÉNT s. n. 1. (jur.) verificare a obiectelor conținute într-un inventar, într-un sechestru. 2. verificare a legalității tăierii unei păduri. (< fr. récolement) substantiv neutrurecolment

credit rapid online ifn

recolmént s. n., pl. recolménte substantiv neutrurecolment

RECOLMÉNT, recolmente, s. n. Verificare a legalității tăierii unei păduri. – Din fr. récolement. substantiv neutrurecolment

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirecolment

recolment  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular recolment recolmentul
plural recolmente recolmentele
genitiv-dativ singular recolment recolmentului
plural recolmente recolmentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z