REBÁB s.n. Instrument muzical cu două coarde asemănător viorii, folosit de algerieni, tunisieni și marocani. [< fr. rebab]. substantiv neutrurebab
REBÁB s. n. rebec. (< fr. rebab) substantiv neutrurebab
rebáb s. n., pl. rebáburi substantiv neutrurebab
REBÁB, rebaburi, s. n. Instrument muzical cu două coarde, asemănător viorii, folosit de algerieni, tunisieni și marocani. – Din fr. rebab. substantiv neutrurebab
rebab substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | rebab | rebabul |
plural | rebaburi | rebaburile | |
genitiv-dativ | singular | rebab | rebabului |
plural | rebaburi | rebaburilor |