radioecou definitie

credit rapid online ifn

RADIOECÓU, radioecouri, s. n. Radioundă recepționată după emisie, în urma reflexiei ei pe suprafața unui corp (ceresc). [Pr.: -di-o-] – Radio2 + ecou. substantiv neutruradioecou

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiradioecou

radioecou  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular radioecou radioecoul
plural radioecouri radioecourile
genitiv-dativ singular radioecou radioecoului
plural radioecouri radioecourilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z