pătrunzătór, -oáre adj. Care pătrunde adînc orĭ departe: frig, miros pătrunzător. Fig. Perspicace, sagace, plin de pătrundere: om, spirit pătrunzător. adjectivpătrunzător
pătrunzător a. 1. care pătrunde: frig pătrunzător; 2. fig. care aprofundează lucrurile grele: spirit pătrunzător. adjectivpătrunzător
PĂTRUNZĂTÓR, -OÁRE, pătrunzători, -oare, adj. 1. Care străpunge, străbate, răzbate; penetrant. ♦ (Despre ochi, privire) Scrutător; ager. 2. Cu sonoritate puternică; strident. 3. Fig. Mișcător, emoționant, impresionant. 4. Fig. Care aprofundează, care demonstrează pătrundere; perspicace; iscusit, priceput; adânc, profund. – Pătrunde + suf. -ător. adjectivpătrunzător
pătrunzător | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | pătrunzător | pătrunzătorul | pătrunzătoare | pătrunzătoarea |
plural | pătrunzători | pătrunzătorii | pătrunzătoare | pătrunzătoarele | |
genitiv-dativ | singular | pătrunzător | pătrunzătorului | pătrunzătoare | pătrunzătoarei |
plural | pătrunzători | pătrunzătorilor | pătrunzătoare | pătrunzătoarelor |