păcălitură definitie

credit rapid online ifn

păcălitúră (vest) și pîcîlitúră (est) f., pl. ĭ. Păcăleală, modu saŭ rezultatu acțiuniĭ de a păcăli: știŭ că ĭ-aĭ tras o păcălitură bună! – Maĭ des păcăleală. substantiv femininpăcălitură

păcălitúră (rar) s. f., g.-d. art. păcălitúrii; pl. păcălitúri substantiv femininpăcălitură

credit rapid online ifn

păcălitură f. efect și mod de păcălire. substantiv femininpăcălitură

PĂCĂLITÚRĂ, păcălituri, s. f. Păcăleală. – Păcăli + suf. -tură. substantiv femininpăcălitură

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipăcălitură

păcălitură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular păcălitu păcălitura
plural păcălituri păcăliturile
genitiv-dativ singular păcălituri păcăliturii
plural păcălituri păcăliturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z