PÂRĂIÁȘ s. n. v. pârâiaș. substantiv neutrupârăiaș
PÂRÂIÁȘ, pârâiașe, s. n. Diminutiv al lui pârâu; pârâuț. [Pr.: -râ-iaș. – Var.: pârăiáș, pârăuáș, pârâuáș s. n.] – Pârâu + suf. -aș. substantiv neutrupârâiaș
pârăiaș | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pârăiaș | pârăiașul |
plural | pârăiașe | pârăiașele | |
genitiv-dativ | singular | pârăiaș | pârăiașului |
plural | pârăiașe | pârăiașelor |