pungăși definitie

credit rapid online ifn

pungaș, pungași s. m. 1. hoț de buzunare 2. om șmecher / viclean; escroc substantiv masculinpungaș

pungáș m. (d. pungă). Acela care fură banĭ din buzunar. Escroc, coțcar. Epitet glumeț băeților șirețĭ (Munt.). – Fem. pungășoaĭcă, pl. e. substantiv masculinpungaș

credit rapid online ifn

pungáș (fam.) s. m., pl. pungáși substantiv masculinpungaș

pungaș m. cel ce fură bani. [Tras din pungă]. substantiv masculinpungaș

PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare; p. gener. hoț. ♦ Om șmecher, viclean, escroc. – Pungă + suf. -aș. substantiv masculinpungaș

!pițigói-pungáș (pasăre) s. m., pl. pițigói-pungáși, art. pițigóii-pungáși substantiv masculinpițigoi

pungăși, pungășesc v. t. 1. a fura 2. a înșela, a escroca verb tranzitivpungăși

pungășí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungășésc, imperf. 3 sg. pungășeá; conj. prez. 3 să pungășeáscă verb tranzitivpungăși

pungășì v. a fura, mai ales bani. verb tranzitivpungășì

PUNGĂȘÍ, pungășesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura, a înșela, a escroca. – Din pungaș. verb tranzitivpungăși

2) pungășésc v. tr. (d. pungaș). Fur cuĭva baniĭ din buzunar. Escrochez. V. intr. Trăĭesc ca pungaș: mulțĭ anĭ a pungășit. verb tranzitivpungășesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluipungăși

pungăși   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)pungăși pungășire pungășit pungășind singular plural
pungășind pungășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) pungășesc (să)pungășesc pungășeam pungășii pungășisem
a II-a (tu) pungășești (să)pungășești pungășeai pungășiși pungășiseși
a III-a (el, ea) pungășește (să)pungășeai pungășea pungăși pungășise
plural I (noi) pungășim (să)pungășim pungășeam pungășirăm pungășiserăm
a II-a (voi) pungășiți (să)pungășiți pungășeați pungășirăți pungășiserăți
a III-a (ei, ele) pungășesc (să)pungășească pungășeau pungăși pungășiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z