pruncucidere definitie

credit rapid online ifn

PRUNCUCÍDERE s. f. ucidere a copilului nou-născut, imediat după naștere, de către mamă; infanticid (II). (< prunc + ucidere) substantiv femininpruncucidere

pruncucídere f. (prunc și ucidere, după infanti-cidiu orĭ kinder-mord). Rar. Infanticidiŭ. substantiv femininpruncucidere

credit rapid online ifn

!pruncucídere (prun-cu-/prunc-u-) s. f., g.-d. art. pruncucíderii; pl. pruncucíderi substantiv femininpruncucidere

pruncucidere f. infanticid. substantiv femininpruncucidere

PRUNCUCÍDERE, pruncucideri, s. f. Infracțiune care constă în uciderea (de către mamă) a propriului copil (nou-născut). – Prunc + ucidere. substantiv femininpruncucidere

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipruncucidere

pruncucidere  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pruncucidere pruncuciderea
plural pruncucideri pruncuciderile
genitiv-dativ singular pruncucideri pruncuciderii
plural pruncucideri pruncuciderilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z