prezice definitie

prezíc, -zis, a -zíce v. tr. (pre și zic, după lat. prae-dícere și fr. prédire). Spun din ainte [!] ceĭa ce va fi, profetizez: 1. pin [!] calcul: a prezice o eclipsă; 2. pin inspirațiune supranaturală: profețiĭ aŭ prezis ruina Ĭerusalimuluĭ; 3. pin presupunere; a prezice ruina unuĭ cartofar. verb tranzitivprezic

PREZÍCE vb. III. tr. A prevesti. [P.i. prezíc. / după fr. prédire]. verb tranzitivprezice

PREZÍCE vb. tr. a prevesti. (după fr. prédire) verb tranzitivprezice

prezíce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prezíc, 1 pl. prezícem, 2 pl. prezíceți; imper. 2 sg. prezí, neg. nu prezíce; part. prezís verb tranzitivprezice

prezice v. a anunța dinainte: eclipsele se pot prezice cu siguranță. verb tranzitivprezice

PREZÍCE, prezic, vb. III. Tranz. A spune, a anunța dinainte ce se va întâmpla, orientându-se după anumite indicații prezente, după intuiție, raționament etc. ♦ A ghici viitorul cuiva (în cărți, în cafea, în palmă etc.). – Pre¹- + zice (după fr. prédire). verb tranzitivprezice

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiprezice

prezice verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)prezice	prezicere	prezis	prezicând	singular	plural
		(a)prezice	prezicere	prezis	prezicând	prezicând	preziceți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prezic	(să)prezic	preziceam	prezisei	prezisesem
	a II-a (tu)	prezici	(să)prezici	preziceai	preziseși	preziseseși
	a III-a (el, ea)	prezice	(să)preziceai	prezicea	prezise	prezisese
plural	I (noi)	prezicem	(să)prezicem	preziceam	preziserăm	preziseserăm
	a II-a (voi)	preziceți	(să)preziceți	preziceați	preziserăți	preziseserăți
	a III-a (ei, ele)	prezic	(să)prezică	preziceau	preziseră	preziseseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z